Frica de Esec

Un singur lucru face visele imposibile: frica de esec. În fiecare dintre noi este un ceasornic ascuns si, ca sa faci dragoste, aratatoarele ambilor insi trebuie sa indice aceeasi ora la acelasi timp. Doua persoane care sunt împreuna si se iubesc mult trebuie sa-si potriveasca aratatoarele, cu rabdare si perseverenta, cu jocuri si reprezentatii "teatrale", pâna când înteleg ca a face dragoste e mult mai mult decât o întâlnire. Cine spune ca iubirea nu exista minte. Daca ideea se uneste cu o dorinta puternica, arzatoare, o iei uneori ca pe ceva ce e imposibil sa nu se întâmple. Poate ca la mijloc exista ceva, o combinatie de presentimente, o neobisnuita sfortare a vointei, o intoxcare cu propria-ti fantezie sau înca ceva - nu stiu. Când nu mai aveam nimic de pierdut, am primit totul. Când am încetat a fi cine eram, m-am regasit pe mine însami. Când am cunoscut umilinta si supunerea, am devenit libera, din nou pentru ultima oara. Ai revenit in viata mea, precum un val care revine la mal. Iar tu sti ca eu ador valurile, dar valurile nu ma adora pe mine, ne adora pe amandoi.

Pat sau Canapea Extensibila?

Deoarece in ultimul timp canapelele extensibile au evoluat si pun la dispozitie aproape tot atata confort pentru dormit precum un pat, apare intrebarea ce ar fi mai bine sa alegeti dintre cele doua, pentru un somn care sa va ofere odihna de care aveti nevoie atat fizic cat si psihic. La acest capitol, alegerile se fac in functie de locul disponibil in casa si de functionalitatea sau multi functionalitatea pe care doriti sa o aiba piesele de mobilier. Atat canapelele extensibile cat si paturile intrunesc toate conditiile necesare pentru a deveni locuri ideale pentru somn, ramanand ca fiecare sa aleaga in functie de diverse alte aspecte. Alegerea unor canapele extensibile pe care sa le folositi si pe post de pat este una practica atunci cand aveti putin spatiu la dispozitie, in special cand locuiti intr-o garsoniera. Avand in vedere ca aveti o camera la dispozitie care sa serveasca si drept sufragerie si drept dormitor, canapeaua extensbilila se preteaza perfect. 

Noaptea veti avea un pat confortabil in care sa va odihniti, care sa nu va ofere dureri de spate iar ziua, o canapea spatioasa, perfecta pentru a va primi musafirii sau a va odihni la televizor. Deasemenea canapelel extensibila sunt ideala si pentur camera bebelusilor. In primele luni de viata s-ar putea sa fie nevoie sa dormiti langa patutul celui mic si cu toate ca veti dormi foarte putin, este important sa dormiti bine acele cateva ore. Dimineata pentru a avea loc sa va desfasurati, canapeaua se va strange si camera va deveni suficient de spatioasa pentru oric eaveti nevoie. Paturile, desi reprezinta clasicul loc pentru dormit, cel mai bine se potrivesc apartamentelor cu doua sau mai multe camere unde spatiul nu este o problema si unde un pat de dimensiuni normale nu incurca in niciun fel activitatile zilnice. In momentul in care aveti o camera destinata in mod exclusiv dormitului cel mai bine este sa optati pentru un pat generos in care sa va puteti rasfata ori de cate ori aveti nevoie de odihna si liniste.

Sfarsit sau Un nou Inceput...

Viata... Straniu lucru! Nu mi-o pot imagina fara inceput sau fara sfârsit. Dar, asa e povestea, fie ca ne place sau nu, unele lucruri se termina, altele încep. Cum spunea si Eminescu ”vreme trece, vreme vine”. Dar noi? Noi suntem aceeasi sau ne schimbam mereu? Punem capat unui lucru înaite de a-l termina si ne promitem ca de mâine nu mai fac, iar mâine gresim mai mult decât azi. Un nou început... Cred ca cu totii am vrut asta la un moment dat. Loviturile vietii sau esecurile, regretele ne-au facut sa ne gândim cel putin o data la asta. Multi dintre noi au spus: "O sa ma schimb, dar nu azi". Chiar eu am spus ca o sa învat si nu m-am tinut de cuvânt. Revin la "Sensul vietii" si ma gândesc ce conteaza cu adevarat în viata daca esti dispus sa faci o schimbare? Valurile vietii ne pot purta prin multe locuri, cunoastem diferite persoane, care, cred eu, nu au aparut întâmplator în drumul nostru. De la oricine putem învata sau lua exemplu. Ne influentam unii pe altii constient sau nu, voluntar sau involuntar. Dar de unde dorinta de schimbare din noi? Stim ca ceea ce facem nu e bine si vrem sa ne oprim. Constiinta, ce ne-am face fara ea. În viata avem de facut alegeri. Chiar daca acum cred ca am facut o alegere buna, apoi îmi dau seama ca am faut o greseala totala de care îmi pare rau. Îmi spuneam ca e bine sa gresesti, ca din greseli înveti si ca e mai bine sa-ti para rau de un lucru pe care l-ai facut, decât de un lucru pe care nu l-ai facut. Dar nu e asa. Doare la fel de mult. Greselile fac parte din ceea ce sunt. Trecutul nu poate fi sters cu buretele, dar îl pot accepta si pot învata din el. Un sfârsit, un nou început, e o clipa, trebuie s-o pretuiesc! cum spuneau cei de la Vama: ”Am soseaua mea cu un singur sens, ma va duce undeva!”

Organizarea Documentelor

Cu siguranta vi se intampla des, atat acasa cat si la birou sa aveti dosare, cutii, mape sau bibliorafturi in care sa nu mai stiti exact ce se afla. Pentru cultura dumneavoastra generala acest aspect nu conteaza foarte mult; daca aveti intr-o zi curiozitatea de a afla ce este intr-un anumit loc va puteti uita si ati rezolvat misterul. Problema reala este atunci cand cautati un document, un act sau o hartie cu o informatie importanta si nu o gasiti. Ca sa fie si mai grea situatia, se adauga si timpul care va preseaza astfel incat sa nu va permiteti sa cautati in toate cutiile sau in toate dosarele care le aveti. Dupa o asemanea experienta care a produs multa dezordine si stres atat dumneavoastra cat si celor din jur, in mod sigur va veti dori sa nu se mai repete experienta si sa reusiti cumva sa organizati toate hartiile astfel incat sa stiti unde gasiti fiecare document in parte si daca aveti nevoie de acesta peste cativa ani abia. Va puteti lua gandul de la a memora unde puneti lucrurile.

Nu se va intampla nicidata asa ceva decat in cazuri extrem de rare si documente absolut vitale. Ce este de facut? Cea mai simpla metoda de a organiza lucruri a fost si va ramane intodeauna etichetarea cutiilor si a dosarelor. Trebuie sa va inarmati cu etichete autoadezive, suficiente obiecte pentru arhivare si sa incepeti organizarea. Poate va consuma mult timp aceasta miscare daca nu ati facut-o de la bun inceput dar cu siguranta se va dovedi extrem de eficienta deoarece de acum veti gasi orice mic lucru, din, fara a starni un uragan cautandu-l. Partea impresionanta a acestei organizari a lucrurilor este ca aveti nevoie de foarte putin pentru a scapa de dezordine si ratacirea unor lucruri importante. O simpla bucata de hartie cu adeziv pe spate poate face diferenta intre organizare si dezastru atat intr-o casa cat si intr-un birou. Daca va uitati in jur si simtit ca va aflati intr-o situatie asemanatoare, ar fi cazul sa treceti la treaba pana nu aveti ceva urgent de cautat prin rafturi!

Orele si Minutele Sibiului - 4

Ora 16. Sunt invitata afara de acelasi paznic, singurul stapân al cladirii din strada Scoala de Înot. Ce plicticoasa mi s-ar fi parut ora daca mi-ar fi impus cineva sa vizitez un muzeu! Mai bine a fost ca l-am descoperit din întâmplare si ca, timp de ora m-am deconectat de cotidian si am stat printre animalute, departe de oameni-mamuti, oameni-maimuta, oameni-vulpi, oameni-viermi si asa mai departe... Prezentarea acestui muzeu se doreste a fi o invitatie în lumea povestilor si a amintirilor si, nu în ultimul rând, deschiderea unei noi pagini din cartea vietii oricarui vânator. Paradox:dar cine mai vâneaza azi animale? Azi se vâneaza locuri de munca, jobul prietenului, portofelul lui x, si mai ce? Sa îmi spuneti voi asta. Ora 16.57. Scriu în autobuz. Soferul asculta muzica simfonica, trebuie sa notez asta undeva! Îmi face placere sa calatoresc cu busul. Nu am mai facut-o de mult, si acum ma bucur ca un copil mic ce a primit în dar o acadea... si ma gândesc: în Bucuresti nu as putea sa stau asa de degajata într-un bus. Never! Ever! Acolo as numara secundele, as fi în întârziere mereu, as înjura circulatia. Departe de aceste senzatii si stari, în sibiul vietii mele; Ora 18.44. Ma uit pe youtube la niste filmulete cu perioada interbelica. Îmi pun zavaidoc, moscopol, titi botez si cristian vasile. Îmi lipsesc buclele si palaria cu pene, ca în rest, am de toate; Ora 20.43. simt ca ma îndragostesc si mai mult de Sibiu; Ora 22.00. Iar ma îmbrac sa merg în club. Da, da, iar în club. Mi-am terminat licenta, trebuie sa petrec cumva, nu!

Orele si Minutele Sibiului - 3

Îmi scot pixul si agenda si încep sa-mi notez ceea ce vad, amintindu-mi de un citat din „Jucarii pentru Lily”, de Ionel Teodoreanu: „M-am dus la vânatoare într-o dimineata. Cu o pusca pentru împuscat rate si cu un creion pentru împuscat gândurile”.Circuitul muzeal se deschide cu o încapere ce cuprinde istoria uneltelor si armelor de vânatoare, începând cu arme din perioada neolitica si ajungând pâna la armele de foc, progres incontestabil dupa secolul al XIV-lea, când s-a descoperit praful de pusca. De aici doar un singur pas îl desparte pe vizitatorul „vânator“ de o noua culegere de învataminte care se desprind din cea de-a doua încapere, unde sunt expusi: cocosi de munte, dropii, rate si gâste, prepelite, potârnichi si fazani. Iata-l pe colonelul Spiess într-un tablou urias în ulei, ce-l înfatiseaza în haine militare. Cu privirea lui încruntata si mâna pe o arma, pare ca-si vegheaza proprietatea. 

Îmi aduc aminte de Brukenthal si de „casuta lui” din Piata Mare. Îmi atrage atentia o pusca maro cu mult aluminiu pusa în rama si explicatia: „cu aceasta pusca a omorât regele Ferdinand cu 6 gloante 6 cocosi de munte”. Cea de-a treia sala este rezervata unor trofee impresionante de urs. Tot în aceasta sala se afla expusa o teava de pusca, care a fost strapunsa de coltii unui urs la o vânatoare desfasurata aproape de Saliste. Un cufar urias, doua perechi de schiuri de lemn si câteva numere din revista specializata „Carpatii” din anii ‘40 completeaza camera. Ultima sala a circuitului muzeal, cea a trofeelor africane, apare ca o pata de culoare, ca un spatiu aparte prin diversitatea exemplarelor ce ilustreaza fauna exotica a continentului îndepartat: antilope, zebre, rinoceri. Într-un colt al camerei, manechini din plastic simbolizeaza indivizi din tribul Massai si pe Herr Spiess.

Orele si Minutele Sibiului - 2

Ma uit printre exponate, si cu toate ca nu sunt vii, tot ma înfricoseaza: toate au ochi sticlosi, iar vidrele, lupii, vulpile au gura cascata, gata parca, se se napusteasca asupra ta. Acum o saptamâna priveam o parte din animalutele astea la gradina zoologica din Dumbrava, si acum le vad împaiate. Ma întreb, la ce o sa ne uitam peste câtiva ani daca tot asa o sa distrugem ecosistemul. Probabil doar la Discovery editii din arhiva, poze si la muzee- si poate atunci, si aceste locuri vor fi pline. Caci aici, din discutia cu paznicul (care a aparut între timp si care se comporta cu mine de parca ar fi robinson crusoe pe insula si în afara de servitorul Vineri ar mai fi aparut un om), nu vine lumea mai deloc, adica doi trei oameni pe... saptamâna! E pacat sa aud asta, poate amplasarea muzeului este de vina (Str. Scoala de Înot nr. 4, în apropierea Parcului sub Arini), sau slaba reclama facuta. Si cu toate aceseta, expozitia de Arme si Trofee de vânatoare, este deschisa publicului înca din anul 1966 si se afla în imobilul ce a apartinut colonelului-vânator Spiess, imobil ce a fost donat de urmasi Muzeului Brukenthal, în anul 1963. Patrimoniul muzeului numara 1577 de piese achizitionate de la colectionari, sau provenind din donatii acumulate, începând cu sfârsitul secolului al XIX-lea.